Cat de mult meritam?

O parabola inteleapta care te va invata despre increderea in sine.

Odata un tanar a venit la Maestru si a spus:

– Am venit la tine pentru ca ma simt atat de mizerabil si lipsit de valoare, incat nu vreau sa traiesc. Toata lumea din jurul meu spune ca sunt un ratat, un lenes si un idiot. Te rog, Maestre, ajuta-ma!
Stapanul, uitandu-se la tanar, raspunse grabit:

– Imi pare rau, dar acum sunt foarte ocupat si nu te pot ajuta. Trebuie sa rezolv urgent o chestiune foarte importanta – si, dupa un mic gand, a adaugat: Dar daca esti de acord sa ma ajuti in afacerea mea, atunci voi fi fericit sa te ajut cu a ta.

– Cu placere, Maestre, murmura el, remarcand amar ca a fost impins din nou pe ultimul loc.

– Bine, spuse Maestrul si lua un mic inel cu o piatra frumoasa de pe degetul mic al mainii stangi.

– Ia un cal si mergi repede in piata! Trebuie sa vand urgent acest inel pentru a-mi rambursa o datorie. Incearca sa obtii mai mult pentru acesta si in nici un caz nu fii de acord cu un pret sub o moneda de aur! Grabeste-te inapoi cat mai curand posibil!

Tanarul a luat inelul si a plecat. Ajungand la piata, el a inceput sa ofere inelul comerciantilor si ei priveau initial bunul cu interes.

Dar, de indata ce auzeau despre moneda de aur, isi pierdeau imediat orice interes in inel. Unii ii radeau deschis in fata, altii se intorceau pur si simplu, si numai un comerciant varstnic ii spuse clar ca o moneda de aur este un pret prea mare pentru un astfel de inel si ca numai o moneda de cupru sau cel putin o moneda de argint ii poate da.

Auzind cuvintele batranului, tanarul era foarte suparat, pentru ca isi amintea de ordinul Maestrului: in nici un caz sa nu dea inelul sub moneda de aur. Dupa ce a trecut prin intreaga piata si a oferit inelul la o suta de oameni, tanarul si-a incalecat din nou calul si s-a intors inapoi. Puternic deprimat de esec, a intrat la Maestru.

– Maestre, nu mi-am putut indeplini instructiunile, a spus el trist. In cel mai bun caz, as putea veni cu o pereche de monede de argint pentru inel, dar nu ai fost de acord sa iau decat o moneda de aur! Si atat de mult acest inel nu merita.

– Tocmai ai spus cuvinte foarte importante, fiule! a raspuns Maestrul. Inainte de a incerca sa vinzi un inel, ar fi frumos sa-i stabilesti adevarata valoare! Cine o poate face mai bine decat un bijutier?

Fugi la bijutier si intreaba-l cat de mult ne va oferi pentru inel. Indiferent ce ti-a spus, nu vinde inelul, ci intoarce-te la mine.

Tanarul a sarit din nou pe cal si s-a dus la bijutier. Acesta a analizat inelul pentru o lunga perioada de timp printr-o lupa, apoi l-a cantarit pe un cantar mic si, in cele din urma, s-a intors spre tanar:

– Spune-i Maestrului ca acum nu-i pot da mai mult de cincizeci si opt de monede de aur. Dar daca imi da timp, voi putea cumpara inelul pentru saptezeci de monede, dat fiind urgenta afacerii.

– Saptezeci de monede? tanarul a ras fericit, a multumit bijutierului si s-a repezit inapoi la Maestru.

– Stai aici, spuse Maestrul, ascultand povestea plina de viata a tanarului.

Si sa stii, fiule, ca esti intocmai precum inelul asta. Pretios si unic! Si numai un expert adevarat te poate evalua. Deci, de ce te duci in bazar, asteptand ca primul venit in cale sa iti recunoasca valoarea.