Inima este un mecanism uluitor, însă are o suferință prea puțin cercetată: Sufletul. Doar un suflet sănătos ține inima sănătoasă

Inima noastră este un mecanism uluitor: într-o zi şi o noapte, ea bate fără încetare, de aproape 100.000 de ori, trimițănd sângele să circule prin vase şi organe.

Iar nouă ni se pare ab­so­lut firesc. Abia în momentul când ea iese din ritm, se poticneşte ori se opreşte, sau când avem senzaţia că pompează prea slab şi că începem să respirăm cu greutate, ne dăm seama că acest mușchi din cen­trul corpului nostru nu mai lucrează aşa cum tre­buie.

În mod obişnuit, cauzele sunt căutate în exte­rior: alimentaţie cu grăsimi, băut, fumat, epuizare, moştenire genetică. Dar inima mai are o suferinţă prea puţin cercetată: sufletul. Inima este strâns le­gată de sentimente.

Nu degeaba se spune că „ne-am luat o piatră de pe inimă” sau că „ne-a stat inima în loc”. Iar expresia „inimă zdrobită” nu reprezintă, aşa cum s-ar crede, o simplă metaforă. „Sindromul inimii zdrobite” este realmente o boală, descrisă şi acceptată ca atare în anii ’90. Simptomele ei clinice sunt identice cu cele ale unui infarct.

Suferinţele sufleteşti afectează circulaţia sângelui şi provoacă decese cu cauză necunoscută. Inima, acest organ extrem de sensibil, funcționează ca un sistem de avertizare ce ne atrage atenția că în viaţa noastră există ceva care nu e în ordine. Avem multe lucruri de făcut, dacă dorim ca inimii noastre să-i meargă mai bine.

Avem nevoie de aer curat

Oricui i se pare logic că poluarea aerului afec­tea­ză căile respiratorii şi plămânii. Însă mulţi nu conștientizează că şi inimii îi dăunează aerul încărcat cu pulberi fine şi gaze de eşapament. Particulele gaziforme declanşează inflamaţii de-a lungul căilor respiratorii, dar şi în anumite zone ale sistemului circulator.

Un mare număr de studii ne arată că poluarea aerului accelerează procesul de îngustare a vaselor, începând cu cele coronariene, dar şi cu vasele din regiunea craniană şi cervicală. Are de suferit microcirculaţia de la nivelul creierului, al picioarelor, al diverselor organe. Nanoparticulele din aer măresc riscul de afecţiuni cardiovasculare.

Un experiment realizat cu concursul a 15 partici­panţi nefumători a pus în evidenţă faptul că, după numai o oră de expunere la emisii de gaze provenite de la motoarele Diesel, se manifestă deja tulburări funcţionale la vasele de sânge.

Fără ţigări ne e mai bine

Fumatul nu este numai cancerigen. Nicotina, o adevărată otravă pentru organism, face inima să bată mai repede, îi măreşte necesarul de oxigen şi produce vasoconstricţie. Cine renunţă la fumat va trăi mai sănătos, în toate privinţele. Medicii au con­statat că, după cinci ani de la ultima ţigară, riscul de infarct şi de accident vascular cerebral este redus la jumătate.

Mişcarea ne ţine pompa în funcţiune

Subsolicitarea motorie duce la su­pra­­greu­tate şi, totodată, favorizează ate­roscleroza, diabetul, hipertensiunea, slă­birea memoriei şi stările depresive.

Toa­te acestea aduc prejudicii inimii. Spe­cia­liştii ne recomandă să facem mişcare de mai multe ori pe săptămână, minimum câte 20 de minute, fără pau­ză. Sportul de rezistenţă, ca jog­gingul, înotul, mer­sul pe bicicletă, constituie o mo­dalitate optimă de prevenire a afecţiunilor ini­mii. Utile sunt însă şi activităţile moderate, ca plimbările în pas alert. Cifra ideală: 10.000 de paşi pe zi.

Să menţinem echilibrul

Stresul personal şi profesional poate provoca hi­pertensiune şi aritmie cardiacă. Cine se simte mereu sub presiune şi are probleme cu somnul ar trebui să se întrebe:

„Cum îmi gestionez eu solicitările vieţii de fiecare zi?”. O cale de redobândire a echilibrului este meditaţia. Cercetătorii de la Universitatea Cal­gary au des­coperit că medi­ta­ţia nu in­duce doar cal­mul, ci şi re­gene­rează până la nivel ce­lular.

Liniştea ne dă forţă

Un studiu iniţiat de spe­cia­liştii germani a urmă­rit modul cum zgomotul influenţează sis­temele imun şi circulator, la lo­cui­torii marilor oraşe.

Iată unul din rezultatele investi­gaţiilor: persoanele care avu­se­seră în timpul nop­ţii un ni­vel de zgo­mot de 55 de de­ci­beli sau mai mult, la fereastra dormito­ru­lui, au pri­mit trata­ment pentru hi­per­­tensiune de aproape două ori mai frecvent decât cele la care nivelul de zgomot nu atinsese 50 de de­cibeli.

Aşadar, asigu­raţi-vă li­niştea în dormitor, eventual în­lo­cuind ferestrele cu unele ca­re să vă ofere pro­tecţie fonică.

Inima stă cu noi la masă

Cum arată meniul dvs.? Abia în anii ’50, cerce­tătorii au ajuns la concluzia că s-ar putea să existe o legătură între alimentaţie şi afecţiunile car­dio­vasculare.

De atunci şi până astăzi, nenumărate stu­dii ne-au furnizat dovezi în acest sens. Inimii îi plac grăsimile nesaturate din uleiul de măsline sau de in şi acizii graşi Omega-3 din peştele de mare. Ea apreciază înainte de toate legumele, salatele, fruc­tele, leguminoasele şi produsele din făină inte­grală.

Diabeticii se confruntă cu un risc mărit de in­farct, deoarece boala lor favorizează depuneri pe pereţii vaselor de sânge. De asemenea, ei prezintă adesea valori crescute ale tensiunii şi colesterolului, ca şi un excedent de greutate corporală.

Dacă vă aflaţi în această situaţie, adresaţi-vă unui nutriţio­nist, care vă poate elabora o dietă personalizată, cu cât mai puţină carne. Ba chiar deloc!

Ajutor de la farmacie

Un studiu clinic de dată recentă confirmă că arginina îmbunătăţeşte considerabil starea vaselor de sânge. Acest aminoacid devine şi mai eficient atunci când este asociat cu vitaminele din comple­xul B. * Extractele de păducel dilată vasele coro­na­riene şi ameliorează funcţionarea miocardu­lui.

* Mag­neziul contribuie la normalizarea tensiunii arteriale şi, implicit, la sănătatea inimii. Ni-l putem administra sub forma suplimentelor nutriţionale, dar şi consumând unele alimente care îl conţin în cantităţi mari: nuci, banane şi fulgi de ovăz.

Abstinenţa digitală

O primă măsură care ar trebui luată este aceea de a vă asigura că nu veţi fi contactaţi la orice oră din zi şi din noapte. Căci cine trăieşte într-o stare de alarmă permanentă – chiar şi fără a conştientiza acest lucru – nu va reuşi niciodată să se deconec­te­ze, pentru a se ocupa liniştit de treburile sale zil­ni­ce.

Şi obiceiul de a trece mereu în revistă e-mail-urile vă distrage atenţia de la ceea ce aveţi de făcut. Mai curând sau mai târziu, aceste întreruperi repetate vă vor vicia atmosfera de lucru, dând naştere unor frustrări şi creând condiţii propice pentru sindromul burnout şi îmbolnăvirea inimii. Stabiliţi nişte intervale anume, în care urmează să vă citiţi poşta electronică.

Un somn mai bun

Lipsa cronică de somn re­duce capacitatea de a compensa enervarea şi stresul, sporind riscul de afecţiuni cardio­vas­culare. Aceasta nu înseamnă că aveţi motive serioase să vă neliniştiţi din pricina câtorva nopţi când aţi dormit mai prost, dacă în rest somnul dvs. este unul sănătos şi odihnitor. Nece­sarul de somn diferă de la o persoană la alta.

Pe al dvs. îl puteţi verifica foarte uşor, răs­punzând la trei întrebări.

1. Vă trebuie un deşteptător, ca să vă treziţi la timp dimineaţa?

2. Aveţi nevoie de cafea sau de alte stimulente, pentru a face faţă activităţilor de rutină de peste zi?

3. În zilele libere, dor­miţi mai mult decât în cele lu­crătoare? În cazul când răspun­sul a fost de fiecare dată afirmativ, înseamnă că dor­miţi fie prea puţin, fie la ore ce nu corespund ritmu­lui dvs. natural.

Corectaţi-vă ritmul zilnic

Dacă aveţi tendinţa să vă culcaţi şi să vă sculaţi prea târziu, încercaţi o resetare a ritmului zilnic. În acest scop, lăsaţi cât mai mult lumina soarelui să vă însoţească în cursul dimineţii, iar seara, renunţaţi la sursele puternice de lumină şi închideţi cât mai devreme televizorul şi monitoarele cu leduri (da, inclusiv smartphone-ul dvs.).

Muzica preferată a inimii

Sunetele acţionează direct asupra creierului. Melodiile pot încetini sau accelera pulsul, deci au potenţialul de a scădea tensiunea arterială şi nivelul de hormoni ai stresului. Îndeosebi muzica clasică este favorabilă inimii, căci ea risipeşte angoasele şi stările depresive.

Forţă şi rezistenţă

Cardiologii recomandă antrenamentele de rezis­tenţă, combinate cu unele specifice de forţă, pentru a reduce tensiunea şi a creşte randamentul inimii. Cine se antrenează de trei ori pe săptămână, câte 45 de minute, poate obţine rezultate mai bune decât cu medicamentele hipotensoare.

Oamenii cu afecţiuni cardiace sunt cei dintâi care au de profitat de pe urma acestor exerciţii. Bineînţeles, li se va întocmi un program adaptat la capacităţile lor fizice.