O adevarata opera de arta din tesatura lamé si fir de aur, cu broderii de matase si cu aplicatii de pietre semipretioase, mantia de incoronare a Reginei Maria, care se pastreaza la Castelul Peles, are tesute emblemele tuturor provinciilor care formau Romania Mare. De culoare aurie, mantia este brodata cu spice si cu snopi de grau, reprezentand „bogatia principala a pamantului romanesc”.
Incoronarea regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, pe 15 octombrie 1922, ca suverani ai Romaniei Mari, avea sa consfinteasca actul de Unire de la 1 decembrie 1918. Locul ales nu a fost intamplator, orasul Alba Iulia avand un precedent istoric: in anul 1599, in acelasi loc, domnitorul Mihai Viteazul a unit cele trei Tari Romanesti.
Pentru ceremonia de incoronare, a fost construita Catedrala Incoronarii, a carei pictura interioara a fost executata de sculptorul Curtii Regale, Costin Petrescu, cel care este si creatorul schitelor pentru mantiile regale.
Intreg ceremonialul incoronarii a fost fastuos, regina Maria, de sange britanic si rusesc, preluand mult din traditia bizantina. Aceasta le-a cerut tuturor doamnelor din familia regala, care faceau parte din procesiune, sa se imbrace in auriu, iar celelalte sa poarte mov si argintiu. „Nu doresc o incoronare moderna, cum ar putea avea si alta Regina.
A mea sa fie in intregime medievala”, spunea suverana, potrivit muzeografilor de la Castelul Peles. Suveranii au asistat, mai intai, la o slujba religioasa celebrata de patriarhul Romaniei, Elie Miron Cristea, si de mitropolitii provinciilor romanesti.
Dupa terminarea serviciului divin, incoronarea a avut loc pe estrada din fata catedralei, pentru a putea fi „vazuta de intreg poporul” participant la eveniment.
Regele Ferdinand I si Regina Maria, imbracati de ceremonie, purtau pe umeri mantiile tesute din purpura si tivite cu blana de hermina. Dupa ce isi aseza pe cap coroana de otel, cu care s-a incoronat si primul rege al Romaniei, Carol I, Ferdinand I „aseza apoi coroana de aur pe capul sotiei sale ingenuncheate”.
Salve de tun au anuntat ca primii suverani ai tuturor romanilor au primit consacrarea divina a „functiei” lor. “Daca mi s-ar permite sa o desenez eu insami, as face ceva si mai artistic” Mantia reginei Maria de la incoronare, se pastreaza in patrimoniul Muzeului National Peles, precum si mantia regelui Ferdinand I.
Adevarate opere de arta, au fost lucrate cu mult talent artistic si pricepere, cele doua piese fiind, in genere, asemanatoare. Conceptia artistica apartine pictorului Curtii regale, Costin Petrescu (1871 – 1954), realizata in perioada 1921 – 1922. Este o piesa unicat, executata la comanda Casei Regale cu ocazia incoronarii de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.
Hlamida reginei a fost inspirata si executata dupa model bizantin, broderiile fiind realizate de Elena Niculescu Frunzeanu, directoarea Scolii de sericicultura si tesatorie din Bucuresti. Broderiile au fost prezentate in cadrul unei expozitii de tesaturi, in luna iunie a anului 1921, expozitie vizitata de Maria.
„Cred ca mantia va fi frumoasa si de efect, desi, daca mi s-ar permite sa o desenez eu insami, as face ceva si mai artistic”, spunea regina. Elementele mantiei Potrivit muzeografilor de la Castelul Peles, mantia este o piesa de ceremonie, din tesatura lamé si fir de aur, cu broderii de matase si aplicatii de pietre semipretioase, avand tesute emblemele tuturor provinciilor care formau Romania Mare.
De culoare aurie, mantia este brodata cu spice si snopi de grau, reprezentand „bogatia principala a pamantului romanesc”.
Elementele mantiei Potrivit muzeografilor de la Castelul Peles, mantia este o piesa de ceremonie, din tesatura lamé si fir de aur, cu broderii de matase si aplicatii de pietre semipretioase, avand tesute emblemele tuturor provinciilor care formau Romania Mare.
De culoare aurie, mantia este brodata cu spice si snopi de grau, reprezentand „bogatia principala a pamantului romanesc”.
Chenarul este realizat din hermina, pe toata marginea mantiei, completata spre interior cu bordura de matase violet – cardinal brodata, latindu-se intr-un semicerc in jurul gatului, cu monograma reginei Maria, surmontata de coroana regala.
Pe marginea ovala se afla o bordura de matase, cu sapte insemne heraldice: stema familiei de Hohenzollern, a Munteniei, a Moldovei, a Transilvaniei, a Olteniei si Banatului, a Dobrogei, stema familiei de Edinburgh, separate prin grupaje de spice de grau.
Pe toata suprafata sunt aplicate motive in forma de cruce, relateaza detaliile mantiei muzeografii de la Peles. Mantia este pastrata la Castelul Peles din Sinaia.
„Mantia este coplesitoare, scria regina in Insemnari. Arat ca acele statui ale Fecioarei care, in tarile catolice, sunt in mod special invesmantate si impodobite cu bijuterii in zilele de sarbatori si purtate pe strazi in procesiuni.
Culoarea aurului, folosit pentru toaleta si mantie, este absolut superba. Lucrat pe un fond cu fir de matase rosie are umbre splendide, ca un apus de soare. Culoarea aurului si totul se armonizeaza neobisnuit de bine cu tenul meu, cu parul blond si caracterul, in general.
Sunt, desigur, a mon avantage in aceasta tinuta dificila si, cum am reputatia de a nu ma da batuta, din punctul de vedere, ca femeie, este important, pentru ca aceasta zi mare, ca regina a poporului meu, vreau ca inimile lor sa bata pentru mine cu mandrie. Nu vreau sa-i dezamagesc, am aceasta ambitie”.
Alte Articole
Cele mai frumoase legende despre ouale de Paste
Piatra care se mişcă singură în fiecare noapte, unul dintre cele mai mari mistere din România
Dormi cu pisica în pat sau în cameră? Iată ce trebuie să știi