Sa-ti ceri iertare este un lucru frumos, dar sa eviti ranirea oamenilor este mult mai importanta

Nu ii putem uita pe ceilalti, nu putem sa nu observam vieti dincolo de ale noastre, nu ne putem ingropa sentimentele sub greutatea necazurilor zilnice.

Este adevarat ca nu putem doar sa ne gandim la ceilalti, pana in punctul de a fi neglijenti fata de propriile noastre vieti. Il putem ajuta pe ceilalti doar atunci cand suntem bine, atunci cand suntem puternici, prioritatea noastra ramanand propria fiinta.

Putini se pot pune in locul celuilalt fara a judeca povesti care nu sunt traite de ei. Putini sunt in stare sa vada dincolo de aparente. Acumulam oboseala, ceea ce ne obliga sa actionam dincolo de angajamentul personal.In acest context, actionam ca niste roboti, porniti automat, trecand pe strazi fara sa observam, trecem prin oameni fara sa vedem, traim fara sa simtim.

Treburile zilnice si angajamentele obligatorii ne preiau zilele si, cu asta, abia avem timp sa ne odihnim sau sa petrecem timp cu cei dragi. Prin urmre nu avem timp sa percepem ceva sau pe cineva care nu face parte din viata noastra. Din pacate, multi dintre noi suntem orbiti fata de sentimentele altora.

Nu ii putem uita pe ceilalti, nu putem sa nu observam vieti dincolo de ale noastre, nu ne putem ingropa sentimentele sub greutatea necazurilor zilnice. Fie asta, fie vom sfarsi ranind oamenii , ranind sentimentele altora, devenind din ce in ce mai insensibili, mai indepartati, mai putin afectuosi, mai putin recunoscatori, mai putini umani.

Este necesar sa pastram toata afectiunea, toata dragostea, toate sentimentele , chiar daca afara este furtuna.

Daca absorbiti ceea ce este rau, aceasta rautate se va exterioriza fata de ceilalti oameni si veti ajunge sa ii raniti fara motiv. Iar marea majoritate a acestora nu au nici o vina. Evitati sa transportati ceea ce nu va face bine, astfel incat sa nu ajungeti sa va cereti scuze tot timpul.

A cere iertare este frumos, da, dar a evita ranirea oamenilor este si mai bine.